Să ne imaginăm un concurs de fotografie organizat de o asociație de cartier. Ai acceptat să faci parte din juriu. Când primești lista participanților, recunoști omul care, anul trecut, te-a ajutat să înveți să folosești aparatul. Ați petrecut câteva după-amiezi împreună, fără plată, la inițiativa lui. I-ai mulțumit atunci și îi ești încă recunoscător. Acum însă ai în față fotografiile lui și o fișă pe care trebuie să treci punctaje.
Poate că lucrările sunt foarte bune. Poate că ai putea să le privești fără să te gândești la ajutorul primit. Dar ceilalți participanți nu ți-au încredințat punctajele ca să exprimi prin ele relațiile tale. O recomandare între vecini poate porni tocmai din experiența personală; un loc în juriu cere altceva. Aici nu vorbești numai în numele tău. Ai primit o răspundere față de oameni care nu te cunosc și care nu au cum să verifice ce a cântărit în hotărâre.
Un gest mic este să le spui organizatorilor, înainte de evaluare: «Unul dintre participanți m-a ajutat să învăț fotografie. Vreau să declar această legătură și să stabilim cine poate evalua în locul meu, potrivit regulilor concursului». Nu trebuie să povestești fiecare întâlnire și nici să îl prezinți pe om ca suspect. El poate să nu îți fi cerut nimic. Spui un fapt relevant celor care trebuie să îl cunoască și nu încerci să hotărăști singur că apropierea voastră nu contează.
Dar nu ar fi suficient să fii mai sever cu fotografiile lui? Nici aceasta nu ar fi o îndreptare. Ai transforma ajutorul primit într-un dezavantaj pentru cel care l-a oferit. Nu îi datorezi un premiu, dar nici nu trebuie să îl pedepsești ca să dovedești că ești imparțial. O evaluare independentă lasă lucrările să fie judecate fără această socoteală personală. Retragerea ta, acolo unde regulile o cer, nu spune nimic despre valoarea lor.
De ce păstrăm mulțumirea în afara punctajului? Fiindcă putem răspunde cu ceea ce ne aparține: cuvintele noastre, timpul nostru, o invitație. Locul altui participant în clasament nu ne aparține. Poți continua să îi mulțumești celui care te-a învățat și să vorbești cu drag despre acele după-amiezi. Pe fișa concursului, însă, recunoștința nu are nevoie să lase o notă mai mare. De data aceasta, îi faci loc spunând limpede de ce nu vei fi tu cel care o dă.