Mulțumirea pentru ce nu era pentru noi
Uneori primim un bine care nu fusese pregătit pentru noi: cineva s-a oprit din drumul lui și ne-a lăsat să folosim ce era pentru altcineva. De ce mulțumim…
↗Jurnal
Însemnări despre recunoștință ca act — și despre întrebarea care o însoțește.
Uneori primim un bine care nu fusese pregătit pentru noi: cineva s-a oprit din drumul lui și ne-a lăsat să folosim ce era pentru altcineva. De ce mulțumim…
↗Uneori recunoștința nu poate fi spusă celui care a ajutat, iar un nume rostit pe nedrept strică mai mult decât o tăcere. De ce mulțumim atunci: pentru ca…
↗Mulțumirea poate fi primită cu un gest mic sau lăsată să cadă; de ce merită să ne întrebăm ce s-a întâmplat între ea și răspuns, fără să transformăm…
↗Mulțumim pentru o idee care ne lărgește privirea, fără să ne predăm judecata celui care a rostit-o. De ce mulțumim? Pentru întâlnirea cu un gând oferit liber, nu…
↗Mulțumim pentru ajutorul primit, dar nu putem oferi în schimb avantajul unei decizii încredințate nouă de alții. Uneori, gestul potrivit este să declarăm legătura și să lăsăm evaluarea…
↗Bucuria unei oferte nu ne spune încă dacă omul are dreptul să o facă. Mulțumirea pentru intenție poate însoți o oprire: nu primim în numele generozității ceea ce…
↗Mulțumim unui om pentru un gest real, nu pentru rolul pe care i l-am atribuit din grabă. Când aflăm că am greșit destinatarul, putem îndrepta recunoașterea acolo unde…
↗Mulțumim pentru un bine concret, nu fiindcă am descifrat rostul tuturor întâmplărilor. Recunoștința poate primi ajutorul fără să transforme necazul care l-a precedat într-o necesitate.
↗Mulțumim și făcând loc în timpul nostru pentru ceea ce contează în viața celui care ne-a ajutat. Prezența nu achită o datorie: ea recunoaște un om dincolo de…
↗Mulțumim pentru un dar nu promițând să-l folosim întocmai cum a fost imaginat, ci făcându-i loc în viața noastră reală. Dăruirea lasă celui care primește libertatea de a…
↗