Trupul nu este doar unealtă
Mulțumim pentru ceea ce trupul ne îngăduie să trăim, nu pentru cât produce. Recunoștința devine concretă când grija nu mai trebuie câștigată prin efort.
↗Jurnal
Însemnări despre recunoștință ca act — și despre întrebarea care o însoțește.
Mulțumim pentru ceea ce trupul ne îngăduie să trăim, nu pentru cât produce. Recunoștința devine concretă când grija nu mai trebuie câștigată prin efort.
↗Mulțumim și prin atenția cu care rămânem lângă cel care ne-a ajutat, după ce nevoia noastră a trecut. Un gest mic, precum lăsarea telefonului deoparte, recunoaște că omul…
↗Mulțumim pentru un lucru făcut de mână fiindcă cineva s-a gândit la noi în timp ce îl aducea, încet, la existență. Primim nu doar un obiect, ci o…
↗Uneori mulțumim celui care primește, fiindcă a făcut loc gestului nostru în viața lui. Nu îi mulțumim că ne-a confirmat bunătatea, ci pentru întâlnirea pe care darul, singur,…
↗Mulțumim ca să recunoaștem un bine concret, nu ca să închidem omul într-un rol. Când numim gestul în loc să punem o etichetă, primim ajutorul fără să cerem…
↗Mulțumim celui care gătește nu doar lăudând mâncarea, ci făcându-i loc să se bucure împreună cu noi de masă. Recunoștința vede omul dincolo de ceea ce ne oferă…
↗Mulțumim și pentru încrederea prin care cineva ne lasă să avem grijă de ceva prețios pentru el. Primim astfel nu un obiect de folosit, ci un loc real…
↗Mulțumim uneori pentru un bine care nu a fost făcut cu intenția de a ne ajuta. În fața ploii care hrănește grădina, recunoștința recunoaște că viața noastră depinde…
↗Mulțumim pentru un bine concret, nu pentru perfecțiunea celui care ni l-a făcut. Recunoștința poate recunoaște un gest adevărat fără să ascundă neînțelegerile sau să transforme un om…
↗Mulțumim celui care ne învață ceva și prin grija de a păstra ceea ce ne-a arătat. O însemnare făcută cu atenție primește nu doar soluția de azi, ci…
↗